01 octombrie 2006

francofonia vietii

eu si cu fancofonia am avut o relatie scurta dar sinuoasa - se mai mira cineva? totul a inceput cu studierea hartii bucurestiului si elaborarea de strategii complicate menite sa-mi aduca victoria in lungul razboi al drumului de dimineata dinspre casa spre birou. seara e ceva mai simplu pentru ca in ultima vreme ma intorc la ore la care doar amatorii de liniute mai sunt pe strazi. ori astia se misca repede. in fine, relatia a continuat prin aplicarea nici uneia dintre strategiile elaborate pentru simplul fapt ca lucrurile au mers ca unse de capul lor. iar aici curba sinusoidei a inceput sa aiba un trend ascendent. a urmat ulterior un mic palier in care l-am vazut la stiri pe presedintele unei republici la fel de francofone insa nitel mai bananiera decat a noastra scotindu-si dezinvolt AZP-ul dintre bucile c#rului. iar imediat dup-aia sinusoida a inceput sa coboare si-anume in momentul in care am constat ca toate evenimentele de care ar fi meritat sa te apropii si sa tragi un cadru, doua, taman se terminasera putin inainte ca eu sa aflu de ele. am ridicat din umeri si taman cand credeam ca nimic nu se mai poate intampla, ieri seara iau parte activa la urmatorul dialog:
- buna seara
- ...
- dati-mi si mie, va rog, doua cutii de Tuborg
- aaa, pai nu putem.
- ok, nu-i bai, las aicea banii si-mi iau eu din frigider ca-i la-ndemana
- pai nu putem dom'le, n-auziti? ca nu ne lasa astia cu francofonia. ne arde daca ne prinde. ne arde rau.
asta ca cand mie nu-mi ardea gatlejul dupa proletarul lichid. zau asa, tragi ca boul zi lumina la birou si cand s-ajungi acasa si sa-ti astamperi setea, n-ai cu ce, ca noi tre' sa ne integram undeva si pentru asta trebuie sa dovedim cat de virtuos e cetateanul roman.

noroc ca s-a terminat. de-acuma stiu ca maine dimineata, la volanul masinii EI de constructie frantuzeasca, imi voi face nervi prin trafic insa fara sa mai
am nevoie de nici o strategie.


Niciun comentariu: