and I was fuckin' hi

ruga pentru zapada fu ascultata. si cea pentru genunchi intregi. si chiar si cea pentru o raza de soare. toate intr-acelas moment. si-atunci am luat scandura si m-am dat. si-am lasat dreacu poezia, trecutul si-o parte din viitor. si-am vazut ca uneori alunecarea la vale te poate duce mult mai "high" decat orice iarba.

cronologic vorbind...

uneori cronologia lucrurilor are o importanta mai mare decat insemnatatea lor intrinseca. lucrurile se intampla pur si simplu si poate e bine asa. momentul in care se petrec insa poate face diferenta. cred ca in ultima instanta asta-i si motivul pentru care s-a inventat ordinea. chiar daca esti mic si-ti doresti "sa te faci mare" sau la senectute iti mai doresti iarasi saptispe ani. e bine deci sa curga avalansa insa de preferinta inainte sa treci tu prin culoar. si-i bine sa conduci in viteza insa numai dupa ce stii ce inseamna asta. si mai e bine sa cunosti o fata dar numai dupa cea cu care esti acum. sau mult inainte.

altfel se isca un haos din care nu mai iesi decat cu mare greutate. eventual.

fericirea

cata autosugestie incape in fericire? si cata chimie? sau elemente externe? dar impuritati? cine stie sa ridice mana. sau sa spuna direct. am incercat din rasputeri sa-mi dau seama si inca n-am ajuns la nici un rezultat. nici macar internetul n-are habar. iar de data asta ma intereseaza tare... ok, recunosc, e vital. cunosc cativa oameni dependenti de definitia asta.

mai jos am incercat putin. insa parca mai lipsea ceva...