decizia 01/2009

m-am cam hotarat: pana la urma tot ma las de fumat. daca tot e sa se intample, prefer sa fie din alta cauza.

cre' ca...

... de aici a inceput totul:

poate asta ar fi trebuit sa ma puna pe ganduri...

urma scapa turma

tocmai ce-am realizat ca incep sa raman in urma amintirilor. in fond nu exista decat doua motive mari si late pentru care scrii: 1. vrei sa afle si altii si 2. vrei sa-ti amintesti. bine, ar mai fi si al treilea - vrei sa scapi de ceva - insa asta e un submotiv al motivului 1.

spuneam deci ca raman in urma... adica lucrurile se intampla (cum si cand vor ele - asta am stabilit mai de mult) si mi se pare ca nu mai apuc sa tin pasul cu ele. sau ca pur si simplu repetandu-se, se banalizeaza atat de mult incat nu mai merita pomenite. una peste alta devine din ce in ce mai clar: motivul 2 dispare. adica daca nu-ti mai amintesti experiente pentru ca nu le-ai consemnat la momentul oportun, e evident ca nici nu merita sa-ti amintesti de ele.

spre exemplu Vama. am fost de curand pe-acolo si mi-am amintit de ea. asta fara sa fi scris nimic despre asta anterior. uluitor, desi nu ne-am mai vazut de mult, arata exact cum mi-am imaginat. cam asa adica: