27 august 2007

sunt tanar doamna...

inca aripile ma tin... de fapt nu-s chiar atat de sigur. poate ca-s tanar pentru ca inca fac tampenii. sau pentru ca inca nu ma sperii de ele. in orice caz, uneori asa ma simt. si-mi place. inca as mai comite o nefacuta cu care sa ma pot lauda in fata nepotilor. macar cat ii voi mai tine pe genunchi si nu se vor fi pierdut in fata vre-unui pentium opt. asta-i noua asa c-o s-o iau cu inceputul: cred ca prin liceu m-am gandit prima oara serios (pe-atunci ma gandeam prima data serios sa-ncep viata sexuala) la motocicleta. sigur, era o viziune idealista, romantica si se numea pari-dacar. intre timp am mai uitat-o, mi-am mai reamintit-o, am vazut-o mereu cu alti ochi insa, de disparut n-a disparut de tot. mi se parea mie in vremile respective (si asta a durat pana nu de mult) - la naiba cu muzica asta de opera - insa asta-i cu totul alta poveste. mi se parea deci ca daca esti calare pe o motocicleta, brusc te transformi in altceva mult mai inalt si mult mai aproape de stele. pe bune acum, chiar mi se pareau motociclistii a fi un soi de semizei. liberi, zburand, liberi din nou, lejer detasati - nepasatori, muritori insa in cele din urma. si-a venit vremea - asa vine o vreme pentru toate - cand tragi o linie si sub ea aduni concluzii. m-am urcat deci pe motocicleta. si-am mers. o vreme. dupa care am realizat ca: n-am devenit nici mai bun, nici mai drept si nici mai viteaz decat eram inainte. m-am trezit ca dupa kilometrii de tara strabatuta eram fix acelasi dinainte. doar ca in sfarsit eram fericit. si-atunci ma simteam si mai bun si mai viteaz si mai... de fapt nu ma simteam nicicum. dar nici nu-mi mai pasa de asta. si da: zbor dimineata in drum spre birou, si weekendul incepe parca mai repede pentru ca saptamana in sine se scurteaza fiindca dispar serile monotone, se anuleaza si momentele de la munca cand n-ai ce face, sunt inlocuite doar de grija banilor de benzina si de prezenta rucsacului din spatele seii pe care-l mai pipai din cand in cand doar asa, sa pari mai responsabil. ah, si intre timp, a inceput sa-mi displaca ploaia...