13 martie 2007

iesirea din amorteala

pai intru direct in subiect pen' ca timpu-i scurt si am o viata de trait chiar daca nu prea mai stiu ce sa fac cu ea. deci: ieri am fost la cumparaturi. voiam sa fac un cadou cu ocazia zilei de 12 martie. nu, ziua in sine nu insemna nimic special. in fine, sar peste obisnuitele detalii de genul toata lumea face reclama la tot felul de produse pe care nimeni nu le are pe stoc. "mai treceti", "va sunam noi cand apare", "de ce nu incercati la alt magazin?" - solutii pe cat de logice, pe atat de enervante. sarind deci peste aceste detalii, ajungem direct in fata vanzatorului cu telefonul si cutia lui pe masa. l-am luat in mana, m-am uitat la el, l-am mirosit avea butoane - cam ciudate dar avea, avea display - cam ciudat dar avea, avea si clapa - cu deschidere bizara dar avea, in fine, cu toate ca mintea mea de inginer cam refuza ideea asta, chiar era telefon. l-am montat, l-am pornit, l-am sunat - mergea. am verificat existenta tutror cablurilor, incarcatoarelor, castilor, a tuturor maruntisurile care-ti complica viata cand iti iei un dispozitiv care are ca scop principal comunicarea simpla intre oameni. totul fiind ok platesc si dam sa strangem toate acareturile, moment in care prietena mea (ati ghicit, pentru ea era cadoul) se repede impetuos catre cutie. "hait - imi zic - sa vezi c-am uitat sa verific ceva... dar ce dreaku?" uimirea n-a durat mult pentru ca raspunsul se afla deja in mana ei. "uite, are si neckstrapp, asa-i ca-i dragut?" am inteles brusc ca uneori pur si simplu e mai bine sa lasi orice logica de-oparte si sa iei lucrurile asa cum sunt: dragute.




Niciun comentariu: